Bogdan Dumitrache, talent, pasiune si planuri noi pentru sezonul 2020

| 7 ianuarie 2020 | 0 Comments

Sezonul 2020 sta sa inceapa, iar pilotii isi astern pe hartie planul pentru acest sezon. Bogdan Dumitrache, pilotul ce a reusit sa isi adjudece titlul la clasa Pocket Rocket, in cadrul Campionatului National Rotac isi face planuri noi. Acest campionat a luat nastere la initiativa unor tineri dornici de aventura, de afirmare. ,,ROTAC este prescurtarea pentru Romanian Time Attack Challenge, un campionat de Time AttackⓇ, una din formele de bază ale motorsportului pe patru roți. Se adresează tuturor piloților, amatori și profesioniști deopotrivă, punându-le la dispoziție un mediu organizat, competitiv și sigur, în care să își dezvolte atât performanțele personale cât și cele ale automobilelor cu care concurează”, au marturisit fondatorii acestui campionat.

In primul rand, doresc sa va multumesc pentru aceasta invitatie si ma simt onorat. Sunt incantat sa vad cum un suflu nou de jurnalisti sportivi lupta impreuna pentru scoaterea la lumina a acestui sport “uitat” intr-un con de umbra. Pentru acest lucru nu pot decât sa ma aplec in fata voastra.

Ana – Maria Florea: De ce motorsport?

Bogdan Dumitrache: Pentru ca am jucat si SAH si nu e la fel de palpitant. Si acolo “fierbi” la start, stati linistiti, doar ca la vremea respectiva, la “Casa Pionierului”, financiar doar SAH s-a putut chiar daca era si club de karting. Cumva lumea auto pentru mine a fost un vis, sadit in copilarie intr-un mod atat de simplu: o masinuta cu pedale, la care tatal meu a pus faruri cu bec si claxon. Nimeni din familie nu are inclinatii catre auto in mod deosebit, dar daca este cineva care a avut incredere in mine, aceasta a fost mama. Chiar si dupa ce am facut praf o masina (eveniment care a fost un de-click pentru mine, si care m-a impins in a aprofunda tehnici de condus corect si mai tarziu de pilotaj).  Si stii cum se spune: odata ce gusti sportul cu motor intr-un fel sau altul, e greu sa te lasi.

Ana – Maria Florea: Cum a inceput totul?

Bogdan Dumitrache: O parte din raspuns il regasesti la intrebarea anterioara. S-a sadit o samanta pe la 5-6 ani. Aceea a incoltit, pana cand a vazut lumina zilei multi ani mai tarziu. Mai exact vreo 25, cand, angajat intr-o reprezentanta Citroen la vremea aceea, mi-am intalnit colegul care mi-a devenit atat prieten cat si mentor in tainele mecanicii, si anume Iulian T. sau pe scurt: “Lica”. El, fara sa vrea, a lasat sa iasa la lumina cei 25 de ani in care iubirea mea pentru “masinute” a stat la dospit.

Cum? Tot simplu. M-a luat deoparte intr-o zi si mi-a zis: vrei sa facem ceva la masina asta a ta sa traga mai bine? Masina asta “a mea” era un Citroen C2 VTS cu piele si incalzire in scaune, sistem Mp3, climatronic. O frumusete, ce sa mai. De drag mergeai in concedii cu ea (daca nu te uitai la consum).  Ei bine, aici a inceput totul – daca e sa luam ca un punct de plecare real. A fost primul pas – marirea si polisarea admisiei, facute de catre “Lica” intr-un garaj mic, mic, mic de tot, undeva in cartierul Berceni.

Ana – Maria Florea: Cum ai descoperit pasiunea asta?

Bogdan Dumitrache: Cumva, si la aceasta intrebare am raspuns prin primele doua. Nici nu stiu exact care pe care a descoperit. Pasiunea pe mine sau eu pe ea. Sunt multi factori care au contribuit, asa cum probabil ati dedus deja. O masinuta cumparata in copilarie, un accident auto mai tarziu, un drum care m-a apropiat mai mult de masini (momentul in care m-am angajat la Citroen), un OM care a scos la iveala ce era ingropat in mintea mea si care, cumva, in simplitatea lui, m-a citit. Cumva a stiut ca as vrea mai mult. Habar n-am. Chiar nu stiu cine pe cine a descoperit. Cred ca ne-am intalnit undeva la jumatatea drumului.

Ana – Maria Florea: Crezi ca este mai mult decat o pasiune?

Bogdan Dumitrache: Cu siguranta. Timpul a trecut. In lumea PSA – Peugeot / Citroen imi place sa cred ca sunt cat de cat cunoscut in primul rand ca si pasionat dar si ca un bun diagnostician (sau ma straduiesc sa fiu). Nu stiu foarte multe despre alte marci (spre rusinea mea), insa cumva, croissantele frantuzesti mi-au intrat la suflet. Si le-am studiat atat cat mi-au permis timpul si finantele. Timp de vreo 10 ani. Nu ma mai consider un “novice”, si aceasta pasiune m-a ajutat si intr-un plan secundar.

Ana – Maria Florea: Ce ne poti spune despre materialul de concurs?

Bogdan Dumitrache: O iubesc. Este primul lucru pe care vreau sa-l spun despre frantuzoaica simpatica. Nu stiu daca iti doresti aici o insiruire de date tehnice dar pentru amorul artei am sa dau cateva: este vorba despre un Citroen C2 VTS, avand 4 cilindri, 16 valve si 1587cm3 dezvoltand in configuratia stoc undeva la 122cp (90kw) si 143 Nm cuplu, motorul fiind natural aspirat. De aici am pornit. Ca s-a ales praful de el dupa ce am bagat surubelnita este alta poveste 🙂

Acum micuta racheta de buzunar (Pocket Rocket), nu mai are piele, nici MP3, nici macar clima sau interior. Beneficiaza (si eu o data cu ea) de un Rollcage construit de catre Marian Silisteanu (SYL Garage), dupa fisa FIA, din CrMo4. Mai are o evacuare executata curat tot de Marian, dupa niste calcule si modele deja testate in afara, scaune scoica si centuri omologate, o suspensie KW Inox V2 cu reglaje pe inaltime si rebound si un tren de rulare modificat impreuna cu baietii de la Rosenau Service ACC din Rasnov (sub bagheta maestrului Mihai Constantin) care impreunate fac masinuta sa se aseze cam cum imi doresc eu.

Sub capota… pentru ca majoritatea vor sa stie “cat prinde bo$$?”, se afla un motor de serie TU5JP4, cu pistoane de serie (aud deja dezamagirile), cu o chiulasa modificata (in casa), care gazduieste niste supape un pic marite – monobloc, niste arcuri si talere mai zdravene, niste axe cu came mai agresive si o compresie marita – tot dupa o formula testata deja pe primul motor.

Toata puterea este transmisa catre “pamant” cu ajutorul unei cutii ranforsate MA5, cu un grup scurt si un autoblocant Quaife Hellical. Timoneria pentru schimbarea vitezelor este cea realizata de CAE-Racing – Germania si as spune ca toata lumea o indrageste. De partea mecanica a motorului si transmisie s-a ocupat acelasi OM care m-a ajutat sa inaintez cu nebunia mea – Nea` Lica. Ultima masuratoare facuta pe standul dyno de la Racing Code a tactat motorul ca avand 141cp si 167Nm. Nu e mult. Nu e putin. Dar e distractiv. Si asta conteaza in primul si in primul rand.

„După reușita din 2017, când a devenit campion al clasei Street, Bogdan a revenit la ROTAC în căutarea unei noi provocări susținut mereu de soția și fiica sa, alături de o serie de parteneri de încredere.
Odată cu introducerea în 2018 a clasei Pocket ROcket, a dezvoltat o nouă versiune a Citroen-ului C2 VTS într-o mașină mai mult decât reprezentativă pentru aceasta clasă. După două apariții în calitate de pionier în sezonul inaugural al clasei a revenit în 2019 pentru o stagiune completă în care, chiar daca a avut parte de concurență a obținut victoria în 4 din cele 6 etape și totodată titlul de Campion ROTAC 2019 la clasa Pocket ROcket”, au declarat fondatorii campionatului Rotac.

Ana – Maria Florea: Ce inseamna RoTac pentru tine?

Bogdan Dumitrache: RoTAC. As putea spune ca sunt aproape a doua familie. Datorita lor, mi-am dezvoltat abilitatile de la an la an. Am devenit  mai bun, in primul rand fata de mine si mai apoi fata de ceilalti. Intr-un fel tacit, au reusit ce si-au propus. Sa impinga omul la mai mult, mai repede si mai bine. A fost prima mea participare intr-un campionat, organizat la standarde pe care nu le vazusem la niciun alt campionat din tara in 2015 – anul in care a luat nastere Romanian Time Attack Challange. Si imi place sa cred ca am crescut odata cu ei.

Ana – Maria Florea: Ce ne poti spune despre titlurile obtinute in campionat?

Bogdan Dumitrache: Pai luandu-le cu inceputurile:

2015 – locul 4 – clasa Street

2016 – locul 2 – clasa Street

2017 – locul 1 – clasa Street

2018 – locul 1 – clasa nou infiintata – Pocket Rocket

2019 – locul 1 – clasa Pocket Rocket

2020 – ??

De departe, cel  mai frumos campionat si cel mai muncit rezultat a fost cel din 2017 unde au fost 12 concurenti in clasa.  Incepand cu 2018, odata cu noul regulament RoTAC, s-a infiintat clasa Pocket Rocket destinata motoarelor aspirate cu capacitate cilindrica de pana la 1750 cm3, echipate cu rollcage, cu modele de anvelope impuse, cu obligativitatea echipamentului sportiv complet (combinezon, manusi, ghete, etc.) –  o clasa ce face trecerea catre masinile de competitie echipate corespunzator. Ma bucur sa ma aflu printre primii promotori ai acestei clase unde competitia din 2020 se anunta mult mai animata decat in 2018 si 2019.

Ana – Maria Florea: Cum a fost acest sezon pentru tine?

Bogdan Dumitrache: Sezonul ce tocmai s-a incheiat, a fost un sezon frumos. Am avut cateva etape extraordinare – pe ploaie, dar mai presus de orice cred ca pentru mine 2019 a reprezentat un an al relatiilor interumane. In cele mai dificile momente am primit tot sprijinul pe care si l-ar dori cineva din partea prietenilor si oamenilor din jurul lui.

Am castigat si in acest an campionatul la clasa mai sus amintita – Pocket Rocket, in ultima etapa pe circuitul de la Targu Mures reusind un nou record personal si al clasei in singura tura cronometrata pe care a mai sustinut-o “inima masinii”, deoarece la a doua tura cronometrata micul motoras a cedat punand capat atat etapei cat si campionatului. Cu toate acestea, masina este deja pregatita pentru 2020 cu un nou motor, imbunatatit (sper) si dornica de joaca.

Ana – Maria Florea: Ce planuri ai pentru sezonul 2020?

Bogdan Dumitrache: Mi-as dori sa pot lua startul. Financiar vorbind. Stiu, din pacate acesta este un cliseu pentru cei ca noi care iubesc cursele, insa aceasta este situatia. In 5 ani de zile am sustinut din bugetul familiei toata nebunia cu si despre curse. Bineinteles, au fost oameni in jurul meu care m-au ajutat enorm de mult fara sa ceara nimic in schimb si tin sa le mai multumesc inca o data si a contat foarte mult, insa “greul” l-am adus “de acasa”. Nici eu nu stiu cum ma mai suporta.

Una peste alta, imi doresc sa pot lua startul la cateva etape de coasta si de ce nu, sa continui si in campionatul de suflet – RoTAC. Ma tenteaza sa incerc macar o etapa de Time Attack organizat sub egida FRAS, campionat la inceput de drum si in care sper sa pot aduce un plus de “ceva” – as vrea sa spun valoare, dar suna prea manelistic si nu ma caracterizeaza. Pana una – alta voi incerca sa ma mobilizez si de ce nu, poate voi gasi niste parteneri alaturi de care  sa-mi pot depasi limitele si pe care sa-i fac mandri ca au ales acest drum alaturi de mine.

Imaginile ne-au fost puse la dispozitie de Bogdan Dumitrache. Credit foto: Catalin Romosan; Valentin Diaconu;  Catalin Olteanu.


Tags: , , ,

Category: Prima pagina, Special

Citește articolul precedent:
Câștigătorii etapei a III-a, concurenți amatori și profesioniști, de la Brașov

La eveniment au participat 42 de concurenți amatori și profesioniști, departajați în șase clasamente.

Închide