SsangYong Baja 500 Romania, lupii singuratici

| 4 mai 2017 | 0 Comments

În rally raid ai nevoie de forţă, curaj, spirit de orientare şi voinţă pentru a merge mai departe. Rodabook-ul te poartă prin păduri întunecate, pe poteci de munte, vântul îţi strecoară nisipul fin şi fierbinte al câmpiei prin echipament. Şleaurile cu noroi îţi zâmbesc prietenos şi aşteaptă să te cuprindă în braţe, iar tu, un lup singuratic eşti atent la instrumentele de navigaţie şi-ţi calculezi fiecare metru parcurs.

Ionuţ Florea – Husqvarna #11 (locul I – grupa M + 450) a învăţat navigarea din mers pe timpul competiţiei la care a debutat în anul 2014 la Braşov. A sorbit spiritul rally raid-ului şi din acel moment este nelipsit de la competiţii dar şi de pe podiumul acestora.

„Din punctul meu de vedere Baja 500 Romania este cea mai apropiată de spiritul Rally Raid dintre competițiile la care particip începand din 2014. Orice aspect lăsat la întâmplare sau care nu este dus la 100% o să iasă la iveala într-o cursă atât de lungă şi dificilă. Pe scurt, mi-a plăcut enorm. Probabil că sunt eu altfel, dar pentru mine dacă nu îţi împingi limitele şi pe partea de anduranță, acela nu este rally raid.

Traseul a fost ceva mai bun decât cel de anul trecut, mai ales pentru că am avut noroc şi în săptămâna dinaintea competiţiei ploile s-au oprit şi câmpiile din Bărăgan au apucat să se zvânte un pic. Astfel am avut zone de viteza unde am reuşit să ajung la 141km/h viteza maximă, aşa cum a rămas înregistrat pe tripmaster (în timpul competiţiei nu am avut timp să reţin acest detaliu), dar şi zone tehnice cu şanţuri pline de apă şi noroi, sau zone cu adevărat mlăștinoase unde cred că pentru cei de la auto a fost cu adevărat dificil. Asta nu înseamnă că la raliurile din deşert nu i se întâmplă nimănui să fie blocat. Rămân şi acolo multe echipaje, cu orele şi cred că asta e fumuseţea rally raid-ului, să ştii să-ţi dozezi resursele cât mai bine, şi să mergi înainte. Tony Horton, un celebru trainer de fitness spune: „Do your best, and forget the rest”. Adică, dă maxim ce ai tu şi nu te lăsa influențat de alţii. Important în rally raid, pentru că acolo concluzia se trage în momentul când treci linia de sosire,” a declarat Ionuţ Florea, pilotul echipei Gerula Racing.

În motociclism sau în ciclism dragostea începe de la prima căzătură. După ce ai căzut nu ştii ce şi de ce te doare. Pe timpul cursei, Sebastian Berceanu – Yamaha WR450  #12 (locul III – grupa M – 450) a avut parte, în câţiva kilometri, de două căzături. Când casca se opreşte în pământ şi un baros de peste 130 de kilograme te izbeşte din plin te gândeşti: gata, cursă terminată, nu mai văd linia de sosire. Te pipăi şi încerci să înţelegi dacă durerea este de la o fractură sau de la gândul că te ridici şi îţi vezi motorul făcut praf şi nu poţi să mai continui.

„În prima parte a competiţiei am avut ritmul ponderat iar în partea finală a cursei puteam să rulez cu viteze de autostradă. Eu am fost de această dată mai prudent. Am căzut de două ori în cursă. Prima oară am căzut din vina mea iar cea de a doua cădere a fost generată de un şanţ nesemnalizat în roadbook. Prima dată am fost ajutat să ies de acolo de Andrei Jercă iar echipajul Dan Berger – Alain Stângaciu s-a oprit pentru a se asigura că sunt sănătos, bine. A două căzătură a fost puternică, m-am pomenit cu motocicleta peste mine. Deşi impactul a fost deosebit de dur am reuşit să mă ridic, am făcut o evaluare rapidă a stării mele şi a motocicletei şi am continuat. Cred că marele noroc al meu a fost echipamentul de protecţie individual. Fără acesta leziunile generate de impact ar fi fost majore. Din acel moment mi-am schimbat strategia şi am rulat ceva mai ponderat. Atmosfera cursei a fost superbă iar oamenii pe care i-am revăzut şi atitudinea acestora îmi confirmă spiritul aparte al rally raid-ului,” a menţionat  Sebastian Berceanu.

Iar dacă pentru cei cu două roţi lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru piloţii de quad navigarea pare ceva mai sigură. Dispărut din monitorizarea on line spre terminarea cursei, Andrei Jercă – Yamaha Raptor #18 (locul III – grupa M + 500) era căutat de toată lumea. Spre fericirea tuturor Andrei a apărut dintr-un nor de praf rulând uşor. S-a oprit. Şi-a dat jos casca şi mănuşile, şi-a întins mâinile cu greu peste ghidon iar zâmbetul izvorât din inimă a lăsat lacrimile bucuriei să se prelingă peste bătăturile pline de sânge din mână.

„Am vrut să termin cursa. Am reuşit să termin cursa! Doamne, îţi mulţumesc!” ne-a spus Andrei Jercă pe linia de sosire.

Rally raid-ul îţi oferă trasee cu aderenţă diferită, înşelătoare, iar trasele pe care rulezi trebuie alese astfel încât să rulezi optim şi să nu rămâi blocat. Efortul în cursă este mare iar atenţia nu trebuie să-ţi fie distrasă de nimic. O maşină în nămol este şansa ta, o vezi şi ocoleşti. Însă, continui?! Greu de spus. Paul Zaig – Yamaha YFM #13 (locul II – grupa M + 500), un om cu sufletul cald precum pâinea scoasă din cuptor nu a ezitat să oprească şi să încerce să scoată echipajul Filip Gheorghe – Marius  Dobrişan, Subaru Forester #107 din locul unde s-au împotmolit.

„Mi-a plăcut foarte mult traseul acestei ediţii. Nu a fost uşor, a fost greu, cu accent pe anduranţă, complicat dar frumos. Am avut momente interesante. Primul a fost când am văzut echipajul braşovean blocat în nămol. În acel moment primul impuls a fost să continui. M-am oprit totuşi. Am luat o şufă şi am încercat să-I scot de acolo. Nu am reuşit din păcate. Am avut multe zone cu restricţii de viteză înaintea localitaţilor sau a altor locaţii pe care le-am respectat pentru a nu fi penalizat. După greşeala mea de navigaţie, între kilometri 30 şi 40, am fost depăşit de pilotul bulgar. Ulterior, după parcurgerea a peste 200 de kilometri din cursă, când am schimbat roadbook-ul am pierdut cel puţin 40 de minute pe o greşeală din roadbook care a generat neînţelegeri la echipaje. M-am întors 20 de repere înapoi şi am ajuns în acelaşi loc. În momentul în care am simţit că pot câştiga competiţia, am avut o defecţiune. Nu am mai reuşit să schimb vitezele. Foarte greu am reuşit să introduc în viteza a patra şi aşa am rulat aproape jumătate din cursă. Acest aspect m-a terminat la mâini şi la picioare, nu am mai avut cum să amortizez şocurile, denivelările. În final sunt mulţumit de rezultat,” a declarat Paul Zaig, pilotul A.S. So Moto Racing Team.

Imaginea furnizata de Ionut Florea

Credit foto: Dan STRĂUŢI


Tags: , ,

Category: Prima pagina, Special

Citește articolul precedent:
Premiera nationala: cursATA. Titi Aur îți prezintă primul curs online de conducere defensivă

Academia Titi Aur a lansat, în premieră națională, cursul online de conducere defensivă, pe platforma www.cursata.ro (https://curs.titiaur.ro/cursata/), un curs specializat...

Închide